17 martie 2016

Nu te gândeşti că mâine îţi vine rândul?

Cum poţi rămâne pasiv, de neclintit, în faţa topirii unui suflet în veşnicie?
Chiar dacă nu l-ai cunoscut prea mult, dar ai aflat de trecerea sa în eternitate, cum poţi fi, tu - cel care te numeşti "om" - atât de arogant, rece şi egoist în faţa suferinţei celorlalţi, rămaşi în urmă?
Nu te gândeşti că poate, ca mâine... îţi vine rândul?
© Andrei Niedermayer
Venim, visăm, plecăm...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu