De bucurie sau de supărare...

De bucurie sau de supărare, lacrimile sunt parte din viaţa noastră.
Sunt cuvintele pe care sufletul nu ştie altfel să le exprime...

© Andrei Niedermayer

Venim, visăm, plecăm...

Îţi aminteşti?...

Îţi aminteşti minunata seară

de-astă-vară, când...

în liniştea nopţii,

pe-un câmp uitat de timp,

eram doar noi doi,

luna şi... macii?

© Andrei Niedermayer

Venim, visăm, plecăm...

Evitaţi în viaţă...

Evitaţi în viaţă, pe cât posibil, să faceţi lucruri sau să rostiţi cuvinte pe care apoi să le regretaţi.

E mult mai bine să păşiţi la braţ cu anii, liniştiţi, senini şi împăcaţi cu propriul suflet, cu propria conştiinţă.

© Andrei Niedermayer

Venim, visăm, plecăm...

Doar prietenia şi iubirea...

Doar prietenia şi iubirea pot înlătura singurătatea din viaţa noastră.

© Andrei Niedermayer

Venim, visăm, plecăm...

Nu-ţi pierde timpul...

Nu-ţi pierde timpul încercând să-i scoţi din ignoranţă pe cei care acolo vor să rămână!

© Andrei Niedermayer

Venim, visăm, plecăm...

Eu... Tu... Noi doi...

Să-mi luminezi zilele...

Să-ţi încălzesc nopţile...

Să-mi citeşti gândurile...

Să-ţi ghicesc visele...

Să-mi alungi tristeţile...

Să-ţi ascult şoaptele...

Să-mpărţim bucuriile...

Să trăim clipele...

Eu...

Tu...

Noi doi... şi-o poveste...

A noastră doar...

© Andrei Niedermayer

Venim, visăm, plecăm...

Sunt pagini pe care trebuie să le întoarcem...

Sunt pagini pe care trebuie să le întoarcem, pentru simplul fapt că viaţa ne impune asta.

Ne aşezăm, nostalgici, să le recitim pentru ultima oară şi descoperim detalii care, discrete, ne-au scăpat.

Respirăm un aer de mulţumire, un parfum ce dulce ne-nrobeşte, ne odihnim printre amintiri, suntem purtaţi într-un dans, în ritmul cadenţat al inimii, care ne distrage atenţia de la orice regret.

© Andrei Niedermayer

Venim, visăm, plecăm...

(Prelucrare după Fabienne Lasseux)

Destinul ştie foarte bine...

De multe ori am senzaţia că destinul are cu noi chef de joacă şi ne pune la încercare, aşa, după cum îi vine lui, la întâmplare...

Cred că, de fapt, destinul ştie foarte bine ce, când, cum să facă, mereu, cu fiecare dintre noi...

© Andrei Niedermayer

Venim, visăm, plecăm...

Mi-e dor de tine..

Mi-e dor de tine-n fiecare clipă...

Chiar şi atunci când te ţin strâns de mână, te privesc în ochi şi-ţi simt parfumul, în timp ce tu-ţi odihneşti sufletul lângă mine,

visând spre necunoscut...

© Andrei Niedermayer

Venim, visăm, plecăm...

Nu-ţi fie teamă de iubire!

Nu-ţi fie

- niciodată -

teamă de iubire!

Învaţă

s-o primeşti şi s-o dăruieşti,

în egală măsură!

Necondiţionat!

© Andrei Niedermayer

Venim, visăm, plecăm...

E trist ce se întâmplă cu noi...

Atât de fragilă ne este existenţa... Nici nu ne dăm seama...

Plutim în derivă,

de cele mai multe ori...

Greu reuşim să ne adunăm gândurile, trăirile...

Trecem mult prea uşor peste momente, oameni, suflete...

E mai facil să călcăm totul şi să mergem mai departe nepăsători, decât să ne oprim o secundă, pentru a vedea ce-avem în faţa noastră...

E trist ce se întâmplă cu noi, da, cu noi... cei care ne spunem OAMENI...

© Andrei Niedermayer

Venim, visăm, plecăm

În viaţa oricărui om...

În viaţa oricărui om, mai devreme sau mai târziu, vine un moment în care trebuie să ne oprim din a traversa mări şi oceane pentru cineva care nu ar fi în stare să treacă măcar un râu, pentru noi...

© Andrei Niedermayer

Venim, visăm, plecăm...

Şi când găseşti, zi de zi...

Şi când găseşti,

zi de zi,

noi motive pentru a zâmbi,

nu te poţi numi decât

un om cu adevărat fericit!...

© Andrei Niedermayer

Venim, visăm, plecăm...

Nu-ţi pierde propria voce!

Dăruieşte, dar nu te lăsa folosit!

Iubeşte, dar nu lăsa ca inima să-ţi fie abuzată!

Ai încredere, dar să nu fii naiv!

Ascultă-i pe ceilalţi,

dar nu-ţi pierde propria voce!

© Andrei Niedermayer

Venim, visăm, plecăm...

Între două coperţi...

Între două coperţi roase de timp, stau amintirile noastre...

Între două coperţi uitate de vreme, stau gândurile noastre...

Între două coperţi obosite sub povara anilor, stă sufletul nostru...

Între două coperţi

– VENIM şi PLECĂM -

stăm noi visând...

© Andrei Niedermayer

Venim, visăm, plecăm...

Ne separă...

Ne separă distanţa, timpul, viaţa...

Şi totuşi, în sufletul meu,

sunt persoane

a căror amintire va fi veşnică.

© Andrei Niedermayer

Venim, visăm, plecăm...

Privindu-te, am înţeles...

Privindu-te doar pentru o clipă,

pe loc am înţeles

că tu-mi eşti drumul şi menirea, oaza mea de linişte-n

astă lume zbuciumată.

© Andrei Niedermayer

Venim, visăm, plecăm...

Când cineva te iubeşte...

Când cineva te iubeşte cu adevărat, nu trebuie să ţi-o spună zilnic...

Îţi dai seama, foarte simplu, din felul în care se comportă cu tine...

© Andrei Niedermayer

Venim, visăm, plecăm...

Viaţa - o trecere...

Viaţa noastră - o trecere care durează mai mult sau mai puţin, după cum fiecăruia îi este dat.

Să ne-o facem cât mai lină, să ne-o umplem de momente minunate, să învăţăm în permanenţă

să fim mai buni, mai iubitori, mai frumoşi la suflet.

Este doar în avantajul nostru!

© Andrei Niedermayer 

Venim, visăm, plecăm...

Bucurii, lecţii...

Să ştiu să dau... Mereu...

Fără rezerve...

Fără a aştepta ceva în schimb...

E una dintre bucuriile vieţii mele!

Să ştiu să primesc... Mereu...

Cu demnitate sau cu bucurie...

În funcţie de situaţie...

E una dintre lecţiile vieţii mele!

© Andrei Niedermayer

Venim, visăm, plecăm...

Cel mai mare sprijin...

Cel mai mare sprijin al vieţii

e iubirea.

Şi e singurul cu care vom rămâne la capăt de drum...

© Andrei Niedermayer

Venim, visăm, plecăm...

Aveţi grijă să nu fie prea târziu!

Vine un moment în viaţa fiecăruia dintre noi, când realizăm că nici munca, nici bunurile materiale, nici orgoliile, nimic... nu valorează mai mult decât un moment petrecut alături de cei dragi...

Aveţi grijă să nu fie prea târziu!

© Andrei Niedermayer

Venim, visăm, plecăm...

Vine un moment...

Şi vine un moment în viaţă, când alegi să-ţi aminteşti

doar momentele bune ale existenţei tale...

© Andrei Niedermayer

Venim, visăm, plecăm...

Gustând din fericirea clipelor...

Ne topim în cuvinte...

Tu cercetezi trecutul.

Eu răscolesc prezentul.

Şi-amândoi privim viitorul...

Zâmbim uşor şi ne-mbrăţişăm cu stelele nopţilor...

Gustăm din fericirea clipelor şi ne scufundăm în bucuria de a ne trezi, în fiecare dimineaţă, unul lângă altul...

© Andrei Niedermayer

Venim, visăm, plecăm...

Îmi plac oamenii...

Îmi plac oamenii care ştiu să fie fericiţi dorindu-şi sau având

atât de puţin.

Sunt rari, dar preţioşi.

Dacă-i întâlniţi, încercaţi să vi-i ţineţi cât mai mult aproape.

© Andrei Niedermayer

Venim, visăm, plecăm...

"Ură" - cuvânt greu de rostit

"Ură" mi se pare a fi unul dintre cele mai grele cuvinte, atât de dificil de rostit, în ciuda aparentei sale simplităţi.

Niciodată nu am reuşit să-i desluşesc sensul.

Şi cred că e mai bine aşa.

© Andrei Niedermayer

Venim, visăm, plecăm...

Ziua Internaţională a Fericirii...

Azi...

Ziua Internaţională a Fericirii...

Pentru mine, e ca şi sărbătoarea de Valentine's Day sau Dragobete...

Adică de ce-am avea nevoie de o anumită zi ca să fim fericiţi?

De ce să nu fim fericiţi oricând ne dorim sau avem motive?

Neapărat trebuie să aşteptăm o astfel de zi?

O duminică petrecută alături de prietenii cei mai buni nu-mi poate aduce decât fericire. Întâmplător s-a nimerit să fie chiar astăzi, de Ziua Fericirii.

Dar, la fel de bine poate fi (şi este, de cele mai multe ori!) în orice altă duminică, în orice altă zi a săptămânii...

© Andrei Niedermayer

Venim, visăm, plecăm...

Oficial, a venit PRIMĂVARA!

20 martie 2016 -

Echinocţiul de primăvară

Ziua este egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ.

Soarele trece prin punctul de intersecţie a elipticii cu ecuatorul ceresc; Pământul se află cel mai aproape de soare.

În emisfera sudică, începe toamna astronomică; în zona polară de Nord, începe ziua polară, în cea de Sud - noaptea polară, fiecare având o durată de 6 luni.

Momentul Echinocţiului de primăvară înseamnă armonie şi echilibru, o transformare profundă a naturii înconjurătoare şi o schimbare în bine a naturii umane, pentru că ziua şi noaptea sunt în balanţă perfectă.

Oamenii vor simţi pace interioară, calm, liniştea mult dorită.

Ce contează mai mult?

Deseori îmi apar în cale părinţi care se plâng pe seama sistemului de învăţământ ce le oboseşte copiii, nu le lasă timp de respiro, chiar îi terorizează de-a dreptul,

cu pretenţii exagerate.

Până la un punct, încerc să-i înţeleg şi să le dau dreptate, pentru că învăţământul românesc e departe de a fi perfect.

Bun, şi-atunci, mă întreb: de ce îi stresează şi părinţii pe copii, în plus, trimiţându-i cu forţa (nu toţi!) la cursuri de tot felul, care nu le sunt pe plac celor mici, sau pentru care poate chiar nu au înclinaţii?

Contează atât de mult numărul de cursuri frecventate sau liniştea şi sănătatea copilului?

© Andrei Niedermayer

Venim, visăm, plecăm...

Mi-am agăţat inima de o petală...

"Ca să nu-mi uit cuvintele, m-am apropiat de flori,

m-am făcut fluture să-nalţ iubirea dincolo de iubiri,

am deschis ferestrele să intre primăvara,

inima mi-am agăţat-o de o petală,

să nu mă doară,

niciodată să nu mă doară..."

Fatma Sadâc

Nu te gândeşti că mâine îţi vine rândul?

Cum poţi rămâne pasiv, de neclintit, în faţa topirii unui suflet în veşnicie?

Chiar dacă nu l-ai cunoscut prea mult, dar ai aflat de trecerea sa în eternitate, cum poţi fi, tu - cel care te numeşti "om" - atât de arogant, rece şi egoist în faţa suferinţei celorlalţi, rămaşi în urmă?

Nu te gândeşti că poate, ca mâine... îţi vine rândul?

© Andrei Niedermayer

Venim, visăm, plecăm...

Să rămâi OM!

Uneori e greu, alteori poate pare chiar imposibil...

Şi, totuşi, nu uita să rămâi OM,

în orice împrejurare!

© Andrei Niedermayer

Venim, visăm, plecăm...

E simplu...

E simplu:

Sunt fericit când pot aduce fericire celorlalţi.

Mă întristez când văd

durere şi suferinţă în jur.

© Andrei Niedermayer

Venim, visăm, plecăm...

"Acasă, în miezul verii..."

Îmi amintesc că în urmă cu mulţi ani (nu mai ştiu sigur în ce piesă, din păcate), am văzut-o pe scenă pe minunata actriţă a Naţionalului ieşean - Mihaela Arsenescu Werner.

Şi tare aş fi vrut să-i mai urmăresc evoluţia.

Am revăzut-o cu multă bucurie, în această seară, în piesa

"Acasă, în miezul verii",

de Tracy Letts, unde interpretează un rol de zile mari, cel al unei femei bolnavă de cancer şi dependentă de sedative.

Timp de 3 ore, am luat parte la o comedie neagră de succes, ce se joacă la Iaşi, deja de 2 ani, în prezenţa unui public care umple până la refuz sala, de fiecare dată. Cert este că dincolo de râsul copios sau de lacrimile inerente, la final, "Acasă, în miezul verii" lasă drumul deschis spre meditaţie profundă asupra vieţii în general şi, particularizând - asupra relaţiilor dintre membrii unei familii aflată într-un moment de răscruce.

O poveste plină de surprize, cu o distribuţie de toată lauda, o montare într-un decor amplu, dublu etajat, un spectacol care surprinde şi bucură, în acelaşi timp.

Mi-aş dori să fie posibil ca această piesă să poată fi jucată în cât mai multe teatre din ţară (de ce nu, chiar şi peste hotare!), pentru că merită, într-adevăr, să ajungă la cât mai mulţi spectatori.

© Andrei Niedermayer

Venim, visăm, plecăm...

------------------------------------------------------------------

Teatrul Naţional "Vasile Alecsandri" din Iaşi

"ACASĂ, ÎN MIEZUL VERII"

de Tracy Letts; Traducerea: Claudiu Goga şi Ştefan Iacob;

Regia: Claudiu Goga; Scenografia: Ştefan Caragiu;

Ilustraţia muzicală: Claudiu Goga;

Cu: Emil Coşeru, Mihaela Arsenescu Werner, Doina Deleanu, Constantin Puşcaşu, Ioana Corban, Haruna Codurache, Petronela Grigorescu, Tatiana Ionesi, Teodor Corban, Cosmin Maxim, Diana Chirilă, Călin Chirilă, Doru Aftanasiu

Foto: TNI

Ieri, credea...

Ieri, credea că totul e pierdut şi nu mai are nicio şansă la viaţă.

Astăzi am surprins speranţa înflorindu-i în privire.

Sunt atât de mulţumit!

© Andrei Niedermayer

Venim, visăm, plecăm...

Lecţiile de viaţă...

Întotdeauna, adevăratele lecţii de viaţă le vom primi de la cei la care ne aşteptăm mai puţin...

© Andrei Niedermayer

Venim, visăm, plecăm...

Iubirea te aduce acasă

Viaţa îţi poartă paşii unde te aştepţi mai puţin,

dar iubirea

te aduce întotdeauna acasă.

© Andrei Niedermayer

Venim, visăm, plecăm...

Ai grijă cu cine vorbeşti!

Chiar dacă se întâmplă ca la un moment dat să simţi, cu disperare, nevoia de a-ţi descărca sufletul în faţa oricărui om care se arată dispus să te asculte, ai grijă cu cine vorbeşti!

Niciodată nu ai de unde să ştii cine ce ascunde în spatele unui zâmbet binevoitor şi al unui cuvânt rostit, aparent, cu căldură.

© Andrei Niedermayer

Venim, visăm, plecăm...

Când sufletul...

Când sufletul mi-a fost sfâşiat

în mii de bucăţi,

mereu te-ai aflat acolo şi,

doar cu un simplu cuvânt,

l-ai adunat la loc,

făcându-mi-l mai puternic.

© Andrei Niedermayer

Venim, visăm, plecăm...

Nu pot trăi...

Am înţeles că nu pot trăi nicio clipă fără iubire.

Mă hrănesc cu ea,

respir prin ea

şi o caut

oricând, oriunde...

© Andrei Niedermayer

Venim, visăm, plecăm...

Respect întocmai reţeta...

Sunt sub tratament.

Am de respectat o reţetă complexă.

Mi-a prescris-o însăşi viaţa:

multă culoare,

bucurii fără număr,

multe zâmbete,

căldură în suflet,

senin în privire

şi, mai ales,

nesfârşită iubire...

© Andrei Niedermayer

Venim, visăm, plecăm...

N-am uitat să te iubesc...

Cu o adiere de dor te-am păstrat mereu în sufletul meu, din secunda-n care ai plecat.

Cu o lacrimă de bucurie ţi-am întâmpinat, acum, sosirea.

Şi, între cele două momente,

n-am uitat nicio clipă

să te iubesc...

© Andrei Niedermayer

Venim, visăm, plecăm...

Destinul e de partea noastră

Când îţi doreşti ceva cu adevărat, merită să aştepţi oricum, oricât.

Fie şi ani la rând.

Fie şi o viaţă.

Cu siguranţă, într-un final, orice vis va deveni realitate.

Mă învăluie o stare confuză, un amalgam de sentimente şi trăiri, în aceste clipe.

Dar ştiu sigur că abia acum, am devenit EU pe deplin.

Aşa cum nu am mai fost vreodată.

Aşa cum, probabil,

nu voi mai fi vreodată.

Destinul e de partea noastră

şi ne iubeşte!

© Andrei Niedermayer

Venim, visăm, plecăm...

Te rog să...

Te rog să mă ierţi că-n astă viaţă,

să te iubesc mai puţin...

nu pot,

nu ştiu

şi nici nu vreau...

© Andrei Niedermayer

Venim, visăm, plecăm...

Am sperat în zadar...

Multe am învăţat de când sunt pe lumea asta.

Un singur lucru n-am reuşit niciodată să aflu... cum să mi te scot din suflet,

să renunţ la tine,

să te părăsesc,

să uit că undeva, exişti.

Credeam că depărtarea, timpul...

vor face asta pentru mine,

dar am sperat în zadar.

Eşti tot acolo, unde te-am lăsat cândva.

© Andrei Niedermayer

Venim, visăm, plecăm...

Sunt împlinit atunci când...

Sunt împlinit atunci când îţi surprind sclipirea din priviri şi te ştiu pe tine fericită... cu adevărat.

Atunci când îţi poţi striga bucuria,

când îţi poţi împlini visele,

când poţi să-ţi laşi emoţiile să răzbată,

când poţi fi chiar tu.

© Andrei Niedermayer

Venim, visăm, plecăm...

Păstrează un vis!

Atât timp cât vei păstra cel puţin un vis în suflet, nu-ţi vei pierde niciodată sensul de a fi.

© Andrei Niedermayer

Venim, visăm, plecăm...

Pierdem timpul...

Deseori, pierdem timpul încercând doar să adunăm... bani, bunuri, averi...

Ne dăm seama prea târziu

– sau poate niciodată, unii dintre noi –

că tot ce strângem nu ne va aduce

fericirea adevărată.

Asta găsim doar în interiorul nostru şi alături de persoana iubită, de oamenii dragi care

ne-nsoţesc pe drumul vieţii.

Împreună cu ei adunăm bogăţii de nepreţuit: momente frumoase, amintiri de neuitat...

© Andrei Niedermayer

Venim, visăm, plecăm...

O simplă partidă?

Mulţi îşi închipuie că dragostea e doar o simplă partidă de vânătoare.

Însă uită esenţialul:

oricând, prada le poate scăpa printre degete.

© Andrei Niedermayer

Venim, visăm, plecăm...

Oferă-i sufletului...

Oferă-i sufletului tău...

bucuria de care are nevoie,

atunci când are nevoie.

Nici mai devreme,

dar nici mai târziu...

© Andrei Niedermayer

Venim, visăm, plecăm...