Ne risipim viaţa...
Nu ştim să mai ridicăm privirea şi să cuprindem minunile din jurul nostru...
Poate o carte bună, poate o floare plină de culoare, o cafea băută alături de cineva drag...
Nu ştim să mai fim recunoscători...
Nu ştim să-i mulţumim Cerului pentru tot ce primim, zi de zi...
Nu ştim să-i zâmbim Universului care ne ţine în braţele sale...
Nu ştim să mai fim noi înşine...
E trist...
© Andrei Niedermayer
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu