Chiar dacă pământul...

Şi chiar dacă Pământul ar obosi şi nu s-ar mai roti,

eu niciodată nu voi înceta să te iubesc...

© Andrei Niedermayer

În tot zgomotul din jur...

Şi în tot zgomotul din jur, simţi nevoia unui moment de linişte...

De linişte deplină, în care să rămâi doar tu cu gândurile tale...

© Andrei Niedermayer

Cum am putut să trăiesc?...

Cum am putut să trăiesc fără tine,

înainte să intri în viaţa mea?

Cum am putut să mă trezesc în fiecare dimineaţă

şi să adorm în fiecare noapte?

Cum am putut să respir

şi să-mi urmez destinul?

© Andrei Niedermayer

De ce mi-aş dori...

De ce mi-aş dori ca distanţă să existe între noi,

atâta vreme cât fericirea o cunosc doar în braţele tale?

© Andrei Niedermayer

Îmi place pianul

Îmi place pianul şi ador să-l ascult, târziu, în noapte, când în jur totul doarme.

Mă liniştesc şi-mi dau o stare de bine sunetele divine ale clapelor sale, atinse tainic în zbor, cu pricepere desăvârşită...

Îmi readuc în suflet tihna pe care, iar şi iar, fiecare zori de zi mi-o împrăştie de-atâţia ani...

© Andrei Niedermayer